Dosarul Elenei Udrea, retrimis la Înalta Curte de Casație și Justiție de către Curtea de Apel București

„Admite excepția invocată din oficiu de Judecătorul de Cameră Preliminară. Constată necompetența materială a Judecătorului de Cameră Preliminară de la Curtea de Apel București. Constată întrerupt cursul justiției și în baza art. 40 alin. 4 Cod procedură penală sesizează Înalta Curte de Casație și Justiție în vederea soluționării cazului intervenit”, se arată în decizia judecătorilor Curții de Apel București.

Decizia vine după ce, pe 6 iulie, judecătorii de la instanța supremă au stabilit că nu sunt competenți să se pronunțe în acest caz, având în vedere calitatea persoanelor implicate și au trimis cauza la Curtea de Apel București.

Prezentă la Curtea de Apel București, Elena Udrea a declarat, miercuri, că în acest caz ar fi trebuit aplicată o amendă pentru partid, nu o acuzație penală la adresa sa.

„Reiau faptul că mă consider clar nedreptățită, dacă mă raportez la situația generală, adică toată lumea a făcut campanii, nu am fost șef de campanie într-o campanie, fie și cea din 2009, nu mai zic în toate campaniile de până acum. S-au plătit panouri publicitare. Adică, dacă vreți să cercetăm cum se finanțează o campanie, să cercetăm pe toată lumea, nu doar pe Elena Udrea. După mine, este clar și după procurorii în drept, alții decât cei apropiați doamnei Kovesi de la DNA, este aplicabilă legea 334 privind finanțarea partidelor politice, care spune că într-o astfel de situație, suntem în fața unei contravenții și nu a unei fapte penale, nu a unei infracțiuni. Deci era aplicabilă legea 334, care prevedea o amendă pentru partidul politic sau pentru trezorier, nu o acuzație penală la adresa mea”, a spus Elena Udrea.

Avocatul fostului ministru al Turismului a precizat că întregul dosar ar trebui restituit procurorilor Direcției Naționale Anticorupție.

„Între descrierea faptelor în rechizitoriu și încadrarea juridică există o fractură și logică și de explicații. Apărarea a înțeles atât la Înalta Curte, cât și aici, să invoce aceste elemente și, sancțiunea pe care noi o vedem ar fi una singură: restituirea întregului dosar la DNA. Înalta Curte a apreciat, față de descrierea faptelor și raportarea la încadrarea juridică, faptul că această Curte de Apel ar fi competentă. Așa cum spuneam, Curtea de Apel a apreciat astăzi, în raport de aceleași criterii, că n-ar fi competentă. (…) Noi apreciem că aceste trimiteri într-o parte și într-alta a cauzei nu rezolvă fondul chestiunii care, după părerea noastră este simplu: dosarul, rechizitoriul trebuie restituit procurorilor pentru refacere”, a precizat Alexandru Chiciu, avocatul Elenei Udrea.

Procurorii Direcției Naționale Anticorupție (DNA) i-au trimis în judecată, în 24 mai, sub control judiciar, pe Elena Udrea, la data faptelor ministru al Dezvoltării Regionale și Turismului, pentru instigare la luare de mită, spălare a banilor, pe Gheorghe Nastasia, la data faptei secretar general al Ministerului Dezvoltării Regionale și Turismului, pentru luare de mită, pe Victor Tarhon, la data faptei președintele Consiliului Județean Tulcea, tot pentru luare de mită, pe Ioana Băsescu, notar public, fiica președintelui României în funcție la acel moment, pentru instigare la delapidare, instigare la spălarea banilor, pe Silviu Wagner, la data faptei director general al unei societăți comerciale cu capital majoritar de stat, pentru delapidare și pe Dan Andronic, în stare de libertate, pentru mărturie mincinoasă și favorizarea făptuitorului.

„În cursul anului 2009, în contextul campaniei electorale pentru alegerile prezidențiale, au fost colectate sume de bani provenite din infracțiuni de corupție, delapidare și evaziune fiscală care au fost folosite, ulterior, pentru plata unor servicii prestate în campania electorală. Legătura dintre persoanele care obțineau banii pe cale nelegală și prestatorii de servicii legate de campanie era realizată de inculpata Udrea Elena Gabriela. Aceasta conducea un staff de campanie informal al unuia dintre candidați și, din această poziție, coordona atât achizițiile de servicii de campanie, cât și persoanele care au acționat ca intermediari pentru plățile realizate, astfel încât sumele de bani să ajungă la societățile prestatoare”, arăta DNA într-un comunicat de presă.